Dacă asumarea răspunderii nu ar fi existat, PDL sau cei care guvernează ar fi inventat-o. Dacă alegerile simultane nu ar fi existat, PDL sau cei care le guvernează le-ar fi născocit şi pe astea. PDL&comp.au nevoie de exerciţii şi exercitări năstruşnice ale democraţiei pentru eliberarea de nelinişti.

Lecuirea de angoase, îndeosebi când eşti cu spatele la zid şi viitorul bate spre negru în bobi stă în rapiditate şi începe te miri de unde. Aşa a fost şi cu deja notoriul proiect de comasare a alegerilor pus în circuit de Internele lui Igaş, cică spre dezbatere publică. De parcă dezbaterea publică ar mai însemna ceva. Nu, de ceva vreme agora din care să mai iasă şi idei isteţe, luate în seamă, are plămânii colbuiţi. Au rămas chibiţarea mărunţică şi discuţiile în bruma de elite bine orientate politic, dar care mor între pereţii incintelor selecte.

Drept pentru care, vorba lui Emil Boc, alegerile simultane/comasate, nu se discută, se fac. Săptămâna viitoare, coaliţia şi guvernul, în urma unor şedinţe, le vor lansa de-a binelea la apă. Şi brânciul decisiv a fost dat nu de PDL (UNPR contează doar ca ecou al cuiva), ci de UDMR. Doar esenţele tari se ţin în sticluţe şi te fac zmeu. Pe cât de fofilat a fost Gheorghe Flutur, care mai că nu suspina cu sughiţuri după Parlamentul unicameral şi noua Constituţie, pe atât de precişi au fost oamenii lui Kelemen Hunor. Care s-au călăuzit neabătut după minunata zeflemea: "Să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe".

Adică nobilele gânduri şi intenţii despre noul, luminatul, deşteptul Parlament, viitorul soare călăuzitor al naţiunii au fost cam ca visele la beţie. Măreţe, până te învinge durerea de cap şi te juri că nu le mai ai. Or, PDL nu are nevoie de alte mahmureli. Scrutinul parlamentar va fi după vechiul tipic şi noul parlament după asemănarea şi năravurile celor care l-au năşit.

Asta nu va împiedica PDL