Moscova îşi foloseşte rezervele valutare uriaşe pentru a cumpăra companii ale altor state şi pentru a împrumuta economii cu probleme din Europa. Criza datoriilor de stat i-a făcut pe liderii est-europeni să uite rapid gustul amar cu care au rămas de pe urma trupelor de ocupaţie de dinaintea căderii Cortinei de Fier.
În încercările disperate de a mai aduce un ban în vistierie şi de a reduce deficitele bugetare uriaşe, politicienii europeni au uitat de ideologii. Rând pe rând, tot mai mulţi dintre ei s-au văzut nevoiţi să accepte sau chiar să ceară ajutorul Rusiei. Iar acesta nu a întârziat să vină. Mai întâi prin achiziţiile de companii scoase la privatizat de guverne.
Profituri-record în 2010
Valoarea achiziţiilor efectuate de Rusia în Europa de Est în ultimii trei ani se ridică la 2,8 miliarde de dolari, comparativ cu 2,4 miliarde de dolari în cei 17 ani anteriori, potrivit datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Iar contextul pare că nu poate fi mai prielnic de atât. În timp ce Uniunea Europeană se zbate să nu cadă iar în recesiune, companiile ruseşti au încheiat 2010 cu profituri-record şi continuă în acelaşi ritm şi în 2011. Astfel, companii precum TNK-BP, Sberbank şi Russian Railways au pus ochii pe Europa de Est pentru a-şi extinde operaţiunile.
„Criza financiară a izbucnit, pe de-o parte, pentru că statele est-europene nu au acces la finanţare şi la capital occidental aşa cum credeau că au. Rusia are aici o oportunitate", a declarat Chris Weafer, strateg-şef al băncii de investiţii Troika Dialog, citat de Bloomberg. Sberbank, una dintre cele mai mari instituţii de credit din Rusia, a cumpărat în vară nouă unităţi ale grupului bancar austriac Volksbank. Potrivit unor surse apropiate situaţiei, valoarea achiziţiei se ridică la 590 de milioane de euro (838 milioane de dolari).
Cu ochii pe privatizări
În septembrie, o diviz
