Bulgaria va renunţa la proiectul pentru construcţia oleoductului Burgas-Alexandroupolis, în care este implicată alături de Rusia şi Grecia, a anunţat ministrul de Finanţe bulgar, Simeon Djankov, citat de agenţia de ştiri Novinite.
Guvernul bulgar va încerca să obţină acordul Rusiei şi Greciei pentru a anularea proiectului, iar dacă cele două ţări nu sunt de acord, Sofia se va retrage în 12 luni, conform unei clauze din contract, a spus Djankov.
"Nu există ameninţarea unor sancţuni. Lucrăm de peste un an cu mai multe companii internaţionale şi case de avocatură. Nu există niciun risc ca Bulgaria să fie sancţionată", a mai spus oficialul bulgar.
Rusia controlează 51% din compania mixtă care urma să dezvolte proiectul, iar Grecia şi Bulgaria câte 24,5%.
Conducta de 300 de kilometri, care urma să lege portul Burgas de la Marea Neagră de portul Alexandroupolis de la Marea Egee, trebuia să aibă o capacitate de 35 de milioane de tone de petrol pe an, cu o posibilă majorare la 50 de tone. Proiectul ar fi trebuit să reducă traficul de petroliere prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, foarte aglomerate.
Cum profită România de această situaţie
Oficialii Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus, şi-au manifestat interesul încă din 2010 pentru conducta de ţiţei Constanţa-Trieste, proiect iniţiat de România, Serbia şi Croaţia, considerat concurent celui bulgar.
Denumit şi PEOP (Pan European Oil Pipeline), proiectul întârzie de mai mulţi ani din cauza unor neînţelegeri între cele trei ţări, iar ultima variantă implică realizarea unei conducte între Constanţa şi Pancevo, Serbia.
Gazprom Neft controlează o rafinărie la Pancevo, prin intermediul companiei sârbe NIS.
Oleoductul va avea o capacitate de 40 de milioane de tone şi va necesita costuri de circa două miliarde de euro.
Proiectul a fost gândit iniţia
