În perioada în care era capitala unei provincii a Imperiului Otoman, Lipova era un oraş înfloritor.

Bazarul „Sub dughene", cunoscut sub numele de Bazarul turcesc din Lipova, este unic în România. Construit de turci, în urmă cu patru secole, bazarul a avut rol comercial. În perioada medievală, Lipova a fost un oraş înfloritor, mai dezvoltat decât Aradul, iar negustorii din întreg Imperiul Otoman au trecut prin Lipova, unde au încercat să-şi vândă produsele. Astăzi, Bazarul turcesc adăposteşte micii întreprinzători din oraş, dar clădirea necesită reparaţii serioase. Nimeni nu pare preocupat de conservarea Bazarului, care se găseşte într-o stare jalnică.

Lipova, sangeac turcesc

Turcii au lăsat moştenire oraşului arădean Lipova un bazar şi canalizarea, ambele încă funcţionale după mai bine de patru secole. Lipova a fost menţionată pentru prima oară într-un document al Cancelariei Regale a Ungariei, în anul 1245. Regele Bela al IV-lea a ordonat refacerea fortificaţiilor cetăţii, distruse de invazia tătară din 1241. Cetatea s-a dezvoltat şi în Cronica Pictată de la Viena, a fost menţionat faptul că, în 1325-1327, regele Carol I a ridicat în cinstea vărului său, Sfântul Ludovic de Touluse, o mănăstire pentru ordinul franciscanilor, pe lângă care a funcţionat şi o şcoală de călugări. Din 1334 a existat o tipografie în care s-au ştanţat monede, care au fost numite „mărci de Lipova" ori florini de aur. Câţiva ani mai târziu, cronicile vorbesc despre existenţa lui Petru Medicus, un doctor vestit în întreaga zonă. În anul 1426, împăratul Sigismund de Luxemburg a dăruit Cetatea Lipovei fiului ţarului Bulgariei, Şişman, şi în această perioadă a început construcţia unei biserci ortodoxe. În 1446, Iancu de Hunedoara a fost investit cu toate drepturile asupra târgului Lipova. Pentru merite deosebite în lupta împotriva turcilor, în 1529, Lipova a devenit oraş li