Foto: Thinkstock Mulţi gândesc că a mânca mai mult, în special alimente bogate în grăsimi, şi a bea un pahar în plus de alcool ne protejează de frig. Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi nu împărtăşesc această idee, ba mai mult spune că aceasta ar fi o explicaţie pentru faptul că mulţi dintre noi ieşim din iarnă cu câteva kilograme în plus.
În comunităţile primitive, oamenii nu beneficiau decât de hrană şi, eventual, de unele băuturi alcoolice sau nealcoolice, prin care puteau să se lupte cu gerul.
Dar specialiştii spun că, indiferent de anotimp, că ninge, că plouă, că este arşiţă, tempertura organismului nostru trebuie să rămână la aproximativ 37 grade Celsius. Această capacitate a organismului de a-şi menţine organismul la aceeaşi temperatură, indiferent de condiţiile de climă, se numeşte termoreglare. Dacă se face frig, organismul trebuie să emane căldură, fenomen numit termogeneză.
Pentru aceasta corpul dispune de mecanisme sofisticate, musculare sau metabolice. Atunci când stăm mai mult timp nemişcat, în frig, începem rapid să tremurăm. Acest reflex declanşat de organismul nostru permite producerea de căldură. Tremuratul creşte activitatea musculară, producând astfel căldură. În paralel cu acest proces, vasele se contractă (vasoconstricţia), pentru a evita pierderea acestei călduri. Extremităţile sunt, de regulă, mai reci decât restul corpului, deoarece sângele este dirijat în special spre organele interne. În paralel, metabolismul se intensifică pentru a produce mai multă energie, deci căldură.
De exemplu, expunerea la frig stimulează eliberarea unui hormon numit noradrenalina, care acţionează asupra metabolismului, determinând, de asemenea, creşterea producţiei de căldură. Pentru a produce energie, deci căldură, organismul va utiliza rezervele de zahăr. Doar în situaţia în care au fost epuizate resursele de glucoză,
