Pieţele se aşteaptă ca Banca Naţională a Elveţiei să intervină din nou pe pieţele valutare pentru a-şi devaloriza moneda în raport cu principalele monede de referinţă. Analiştii susţin că acum este cel mai bun moment pentru continuarea intervenţiilor. Pe de o parte, din plan extern sunt aşteptate decizii favorabile de la summitul european de la Bruxelles – ceea ce ar face intervenţia Băncii foarte uşoară. Iar pe de altă parte, în plan intern, inflaţia continuă să scadă.

Francul elveţian s-a stabilizat şi chiar dă semne de creştere astăzi, după ce marţi şi miercuri a înregistrat două şedinţe consecutive de depreciere, ca urmare a aşteptărilor în creştere ca Banca Naţională a Elveţiei să intervină din nou în pieţe pentru a combate presiunile deflaţioniste, şi pentru a stimula economia naţională. Ultimul raport privind evoluţia preţurilor bunurilor de consum, publicat la începutul acestei săptămâni, arată că inflaţia a înregistrat în septembrie, a doua lună consecutivă de scădere.

Francul elveţian a căpătat în ultima vreme statutul de monedă de refugiu, iar turbulenţele din zona euro au condus anul acesta la acumulări enorme de monedă elveţiană. Acesta este contextul în care, în pieţe s-au amplificat aşteptările ca jucătorii să testeze nivelul de 1,2 euro pentru un franc, impus de Banca Naţională a Elveţiei. Mai ales că, până acum, costurile de a menţine valoarea francului nici nu au fost prea mari.

Analiştii estimează că unica intervenţie în pieţe făcută de Banca Naţională a Elveţiei, nu a costat decât cel mult 7-8 miliarde de franci. De atunci, pieţele nu au testat niciodată pragul minim. Dovada că intervenţiile nu s-au repetat este dată de statisticile publicate marţi de banca centrală, cu privire la rezervele de monedă străină. Eventualele achiziţii de euro ar fi trebuit să se vadă în sporirea rezervelor Băncii Centrale a Elveţiei, însă