Nu putea fi nimic mai oportun, decât să publicăm textul lui Daniel Ionescu despre rădăcina crizei datoriilor suverane, în aceeaşi zi cu finalul Summitului Uniunii Europene organizat la Bruxelles, pe acelaşi subiect al crizei.

Doctorul în economie Daniel Ionescu prezintă, aici, detaliile intime ale mecanismului crizei datoriilor suverane, la o adâncime care nu are echivalent în literatura consacrată, fapt care distinge ziarul BURSA - şi nu doar pe nivel naţional.

Avertizăm că textul nu este lesne de citit, pe de o parte datorită amănunţimii tehnice, pe de altă parte datorită unei anume amprente a discursului autorului.

Vă îndemnăm să vă înarmaţi cu răbdare şi să citiţi textul cu atenţie, fără să vă zgârciţi să reveniţi, atunci când nu aţi dobândit înţelesul.

Pentru că, parafrazând un cunoscut slogan TV, "nici nu ştiţi ce veţi câştiga!"

De pildă, veţi câştiga ideea că ieşirea din criză ar reprezenta o revoluţie.

Doar că autorul este prea tehnic să o spună explicit. (MAKE)

* Rezervele fracţionare

Reconstrucţia stabilităţii financiare a economiilor Europei a fost abordată pornind de la efectele şi nu de la cauzele crizei instalate în ambientele etatice de iureşul generat de descătuşarea fluxurilor monetare în periplul lor pe căile deschise de globalizare, dereglementare, informatizare şi dezvoltare instrumentală a economiei financiare.

De 13 ani, "mai marii" finanţei pan-europene sub egida Băncii de reglemente (BIS) caută, în opinia mea, lovindu-se unul de altul, să facă faţă crizei financiare - care începută narodnic, n-are sorţi să se-ncheie! - şi să netezească drumul uniunii monetare pe care o patronează către o poziţionare real competitivă a monedei euro în raport cu dolarul american în lumea finanţelor. Concret, sub egida a două autorităţi cosmopolit instituţionale, Basel Committee on Banking Supervision(1)