Şansele summit-ului de a rezolva problema sint egale cu cele de a eşua. Presiunea pusă acum pe liderii europeni este imensă, SUA îşi înteţeşte de câteva ore apelul spre Europa pentru ca aceasta să fie mai determinată ca niciodată iar la Bruxelles se vor înfrunta joi seară mai multe propuneri.
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
Avem statele membre vs instituţiile europene, avem statele membre ale zonei euro faţă de celelalte iar când zic celelalte aceasta înseamnă pe de-o parte cele din est care vor fi membre ale zonei euro şi care acum se simt vitregite şi pe de altă parte Marea Britanie care nu-şi doreşte moneda unica dar parca ar vrea să n-o mai aiba nimeni dacă n-o are ea.
În fine sint probleme şi divergenţe de opinie şi în zona euro însăşi. Discuţiile din joi seară şi de vineri sint prin urmare extrem de complexe, tehnice, încâlcite iar diferitele tabere care se înfruntă se cramponează fiecare de poziţia ei. Cine îi aude pe polonezi?
Vocea Polonia şi a României si a celorlalte state care vor fi membre euro se face auzită dar nu de cine trebuie.
Când Franţa şi Germania au propus modificări importante limitate actualei zone euro, preşedintele UE Herman Van Rompuy a propus dimpotriva modificări mai lejere dar care să se aplice tuturor celor 27 de state ale UE.
El a făcut această propunere şi pentru ca statele est europene să nu se mai simtă ignorate. Dar pentru moment avem impresia că tandemul format de Franţa şi Germania câştigă teren în defavoarea lui Van Rompuy ceea ce face ca vocea României, chiar dacă este auzită pe alocuri, să nu ducă la mari reuşite pentru România . Condiţiile lui Barroso
Barroso avertizează că o schimbare de Tratat în profunzime ar trebuie angajată doar dacă liderii europeni sint siguri că mai apoi ratificarile parlamentare sau mai rau referendumurile vor fi încununate de suc
