Senatul a început dezbaterile pe unul dintre cele mai animate prevederi dintr-un proiect de modificare a Codului penal adoptat de Guvern în vară care legiferează condiţiile "confiscării extinse" a averii, un subiect care a fost abordat ieri şi în timpul unei întrevederi dintre procurorul general al României Laura Codruţa Kovesi şi directorul FBI (Federal Bureau of Investigation) din cadrul Departamentului de Justiţie al SUA, Robert S. Mueller III, aflat în vizită la Bucureşti.
Concept nou în legislaţia românească, "confiscarea extinsă" a fost justificată în vară de ministrul justiţiei Cătălin Predoiu, la prezentarea proiectului, în felul următor: "Multe dintre marile patrimonii individuale s-au format prin mijloace ilicite penale, se menţin prin mijloace ilicite penale şi perpetuează ilicitul penal". Proiectul, cum a fost el adoptat de Guvern, prevede că, în cazul unei persoane condamnate pentru infracţiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 5 ani, instanţa poate dispune şi confiscarea bunurilor condamnatului care nu pot fi justificate în aşa-numita "confiscare extinsă".
Ai fost condamnat? Statul poate să îţi confişte şi averea. Ce înseamnă "confiscarea extinsă"
Practic, bunurile confiscate vor fi şi cele transferate de către persoana condamnată unui terţ, unui membru al familiei sau unei persoane juridice asupra căreia aceasta deţine controlul. Noutatea constă în faptul că aici intervine "sarcina inversării probei", adică cel condamnat trebuie să demonstreze că şi-a dobândit averea licit dacă vrea ca ea să nu-i fie confiscată.
Proiectul a intrat ieri pe agenda Comisiei juridice a Senatului, dar ministrul justiţiei nu a putut susţine proiectul din lipsă de cvorum.
Cum poate fi confiscată averea în cadrul "confiscării extinse"
Intenţia de confiscare a averilor ilicite "ascun
