Poate că țările cu un IQ mediu ridicat (în jur de 100-105) vor mai reuși, o vreme, să-și mențină nivelul de dezvoltare și supremația în lume fără să-și schimbe substanțial sistemul de recrutare a clasei politice, rămînînd la democrația votului universal.
Pentru țările cu un IQ mediu mai scăzut (sub 90-95), singura soluție pentru a-și stopa prăbușirea ar fi să renunțe la votul universal și să treacă la un nou sistem politic, altul decît dictatura, care este o soluție cel puțin la fel de proastă pentru aceste țări.
Ideal ar fi, probabil că toată lumea e de acord cu asta, ca politicienii unei țări, atît cei de la vîrf cît și cei locali, să fie aleși dintre oamenii cei mai inteligenți și mai cu caracter. Sigur, niciun sistem nu va putea găsi exact acești oameni, abateri de la ideal ar exista în orice variantă. Dar cel mai bun sistem este cel în care erorile vor fi cele mai mici.
Pentru a înțelege cum funcționează sistemul democrației bazate pe votul universal, voi lua drept exemplu chiar România, țară creditată de Lynn cu un IQ de 94 și de Rindermann cu un IQ de 90, în cele două mari studii ale ultimului deceniu privind distribuția IQ-ului în lume. Citește tot articolul
Poate că țările cu un IQ mediu ridicat (în jur de 100-105) vor mai reuși, o vreme, să-și mențină nivelul de dezvoltare și supremația în lume fără să-și schimbe substanțial sistemul de recrutare a clasei politice, rămînînd la democrația votului universal.
Pentru țările cu un IQ mediu mai scăzut (sub 90-95), singura soluție pentru a-și stopa prăbușirea ar fi să renunțe la votul universal și să treacă la un nou sistem politic, altul decît dictatura, care este o soluție cel puțin la fel de proastă pentru aceste țări.
Ideal ar fi, probabil că toată lumea e de acord cu asta, ca politicienii unei țări, atît cei de la
