Cuvântul referendum este folosit pentru a desemna procesul de consultare directă a cetăţenilor unei comunităţi în legătură cu un text de lege de o importanţă cu totul deosebită sau asupra unei situaţii de importanţă naţională. Referendumul este o formă de democraţie directă, în contrast cu democraţia reprezentativă.
Ca procedură legislativă general acceptată, în cazul referendumului, consultarea cetăţenilor se face prin chemare la vot direct, pe buletinele de vot existând doar două opţiuni: Da sau Nu. Rezultatul referendumului este exprimat prin numărarea tuturor voturilor valabile exprimate şi publicarea finală a votului direct exprimat individual sub forma unui Da sau Nu.
Doar conducerea Consiliului Judeţean Constanţa şi-a dorit să răstoarne istoria referendumului din România, de la 1864 încoace, când a fost organizat primul plebiscit privind aprobarea statutului dezvoltator al Convenţiei de la Paris.
Referendumul ratat de la Constanţa, trecut cu vederea chiar şi în interiorul partidului din cauza precipitării evenimentelor de la vârful PSD, este extrem de relevant în sensul prăbuşirii lui. La o lună de la mobilizarea USL-iştilor, apar şi primele poziţii de non-sens vizavi de organizarea acestuia.
Senatorul PSD de Constanţa Nicolae Moga este rezervat vizavi de validarea referendumului privind „desfiinţarea judeţului Constanţa". „Referendumul din 6 noiembrie va fi validat probabil în 2013 sau în funcţie de rezultatul alegerilor", susţine parlamentarul. Decriptarea acestei afirmaţii este simplă: dacă USL va câştiga alegerile, validăm referendumul. Dacă nu, rămâne cum am stabilit. 20 de milioane au fost cheltuite însă de pomană pentru un ipotetic „poate vom câştiga!".
Preşedintele BEC susţine că nu sunt date oficiale privind referendumul
Contactat telefonic, preşedintele BEC, judecătoarea Claudiu Bojin, a precizat că deşi membrii Bir