Spre deosebire de zona noastra, unde sintagma "azil de batrani" da un accent peiorativ insasi acestei institutii, in SUA, dar si in alte tari dezvoltate, persoanele singure si ajunse la o anumita varsta, se bucura de tot respectul in asezamintele anume organizate in acest scop.
Nu lipseste ingrijirea calificata, nici asistenta medicala, nici respectul, plus ceea ce americanii numesc "all-inclusive", iar noi zicem mai simplu "trei mese pe zi".
Criza de locuinte trimite seniorii acasa
Fireste, nimic nu e gratis. Asiguratii primesc o cota din partea asiguratorior la care au cotizat. Pentru diferenta, fiecare poate completa cu renta pregatita din spirit prevazator sau cu proverbialii bani albi, pusi de-o parte, pentru zile negre.
In lipsa acestora, seniorii americani nu ezita sa ofere la vanzare sau inchiriere propria locuinta, pe care inteleg s-o paraseasca. Suma incasata este tocmai potrivita pentru a sustine subzistenta pe viata intr-un sanatoriu bine dotat.
In America, sistemul luase o mare extindere. Batranii erau multumiti de venituri, sanatoriile isi faceau bine afacerile, iar apartamentele veteranilor intrau fara probleme in circuitul comercial.
Criza locuintelor din ultimii ani a lovit insa brutal acest sistem apoape perfect, care functioneaza de mai multe decenii, informeaza un articol publicat de Fox Business.
Institutiile de ingrijire a batranilor nu-si mai pot permite sa gestioneze locuinte greu vandabile si greu de inchiriat, iar batranii, cu atat mai putin, nu reusesc sa le vanda sau sa le inchirieze ei insisi. Sistemul s-a blocat.
Alternativa pentru cei in cauza este sa ramana in vechea locuinta, unde, folosind economiile, rentele sau pensiile de care dispun, sa angajeze o persoana pentru ingrijire in permanenta sau periodic, dupa caz.
Ce spune statis
