CSM Baia Mare este echipa care de trei ani dă ora exactă a placajelor în rugbyul românesc. "Zimbrii" au legat titlurile naţionale şi, anul acesta, au fost la un pas de a realiza pentru a doua oară consecutiv eventul, însă visul lor s-a spulberat în faţa echipei RCM Timişoara, care şi-a adjudecat Cupa României. Dincolo de acest semieşec, Baia Mare rămâne echipa cea mai performantă a rugbyului autohton, "zimbrii" trecându-şi în palmares pentru a treia oară consecutiv titlul de campioni. Ei au mai cucerit şi Cupa Europei Centrale şi de Est, dar şi titlul naţional la rugby în 7.

Dar cine este CSM Baia Mare? Cum a ajuns să deţină monopolul pe performanţă în România, apărând practic din neant? Cum a reuşit o echipă care în urmă cu opt ani era ca şi desfiinţată după un dopaj colectiv să domine atât de categoric rugbyul românesc? ProSport încearcă să traseze, în şapte paşi, drumul unei formaţii ajunse din Divizia B, cu o mână de jucători în lot, spre prima treaptă a podiumului.

Povestea team-ului din Baia Mare a început în urmă cu opt ani, în momentul considerat cel mai negru al rugbyului maramureşan. În 2003, în urma unui dopaj generalizat, "zimbrii" primeau lovitura de moarte: retrogradarea din Divizia Naţională şi dezafilierea, plus suspendarea a 17 jucători. Un episod întunecat, urmat de multă publicitate negativă, de suspiciuni, dar şi de o realitate dură: doar şapte jucători rămaşi în lotul pentru Divizia B. "S-a pus în balanţă dacă se mai poate face rugby la Baia Mare, însă am avut noroc că o mână de oameni ne-a ajutat şi s-a întemeiat o nouă structură sportivă, CSM Baia Mare", îşi aminteşte antrenorul Eugen Apjok, jucător în acea echipă a "zimbrilor".

Reactivarea "pensionarilor"

Momentul zero. "Cu doar câteva zile înaintea primului meci din Divizia B, nu aveam echipă. Am vorbit cu jucătorii care se lăsaseră, am reactivat "pensionarii",