În Braşov, cultura înaltă pare să ocupe un loc deosebit de important. Fiind unul din cele cinci oraşe din România în care funcţionează opera, Braşovul este în fiecare an gazda “Festivalului Internaţional de Operă, Operetă şi Balet”.

Acest festival pare să fie explicaţia pentru numărul mare al spectatorilor de operă. Însă cultura de masă nu este foarte reprezentată, dar acest lucru nu se întâmplă şi în cazul industriilor creative. Poziţionarea Braşovului pe acest loc în ierarhia urbană este justificată prin posibilităţile de valorificare antreprenorială a produselor bazate pe copyright.

INFRASTRUCTURA – Deşi în oraş funcţionează operă, teatre, filarmonică, degradarea reţelei de cinematografe este avansată şi poziţionează oraşul pe un loc inferior. În ansamblu există un deficit de echipare pentru totalitatea locuitorilor. Dacă din punct de vedere al teatrului liric Braşov ocupă locul al doilea, după Cluj Napoca, oraşul se află în mijlocul clasamentului după numărul de muzee sau chiar pe ultimele poziţii ca urmare a reducerii numărului de biblioteci, comparativ cu anii anterioare.

RESURSE UMANE – Absenţa unei universităţi cu profil cultural poziţionează oraşul în a doua jumătate a ierarhiei urbane. Mai mult, în învăţământul de arte şi meserii se înregistrează un număr foarte redus de elevi, ceea ce accentueză lipsa unei specializări culturale.

BUGET PUBLIC – Oraş cu un buget foarte mare – al doilea după Cluj-Napoca – Braşovul acordă culturii doar

5,78% din cheltuieli, procent sub media celor 46 de oraşe analizate.

ACTIVITĂŢI CULTURALE – Oraşul ocupă un loc important în ierarhia urbană graţie participării la spectacole. Instituţiile de cultură par să ocupe un loc important, lucru demonstrat prin participarea impresionantă a locuitorilor acestui oraş la spectacolele orchestrei sau ale operei. Cultura de masă, reprezentată prin spectacole