Publicăm, în acest număr, ultima parte a articolului despre corelaţiile anatomo-clinice ale malformaţiilor vasculare din teritoriul sistemului nervos central, semnat de dlacad. Constantin Popa, în cadrul rubricii Creierul vascular.

Telangiectazia capilară

Majoritatea acestor leziuni sunt lipsite de rezonanţă clinică şi sunt diagnosticate la autopsie. Doar în cazuri excepţionale pot să determine hemoragii cerebrale sau deficit neurologic focal (Farrell şi Forno, 1970); de regulă, în aceste cazuri ar putea fi vorba despre asocieri cu alte malformaţii vasculare, de tipul cavernoamelor (Rigamonti şi colab., 1991). Apar în urma unor anomalii congenitale în a doua lună de sarcină, prin deficienţe în involuţia capilară. Sunt localizate mai ales în trunchi, la baza punţii, dar pot să apară şi emisferic. Când leziunea apare în trunchi, confuzia clinică cu un gliom al zonei este posibilă. Apare deseori în cadrul bolii Rendu-Osler. Este dificil de demonstrat angiografic. Macroscopic, apare ca o zonă de puncte roşietic-negricioase, pretând la confuzie cu peteşiile. Microscopic, malformaţia este formată dintr-un ghem de vase de aspect histologic capilar (endoteliu delimitat de o membrană bazală, fără elemente musculare sau elastice în perete), dar cu diametrul mult crescut – în jur de 20–30 de microni, între care se găseşte ţesut nervos normal (fig. 11).

Angiomul venos

Angiomul venos este mult mai rar. Reprezintă o formă clasică de disgenezie. Clinic nu se manifestă, de obicei, deşi sunt cazuri în care a fost descris drept cauză de hemoragie cerebrală. Spre deosebire de MAV şi cavernoame, este în mod curent vizualizabil pe angiografie. Apare ca un grup de vene cu pereţi îngroşaţi şi adesea hialinizaţi, cu ţesut fibromuscu Publicitate lar parietal, dar fără elastină (fig. 12). Cel mai adesea, apare la nivel medular. În general, este ce