Pe fondul summitului de la Bruxelles, care ar trebui în mod normal să se încheie cu elaborarea unui scenariu coerent şi credibil în vederea ieşirii din criză, presa franceză a încercat în aceste zile sa ia şi pulsul social al Europei. Ce gândesc deci cetăţenii Uniunii Europene despre casa lor comună?

Matei Vişniec:

Este interesantă, în acest sens, o anchetă făcută pe teren de ziarul catolic La Croix care descoperă că europenii sunt, bineînţeles, afectaţi de criză, dar se simt şi depăşiţi de ea, uneori incapabili să înţeleagă cum a ajuns bătrânul continent în această situaţie, pe fond de pace şi de o imensă acumulare de bogăţie. Grecii sunt poate europenii cei mai destabilizaţi în acest moment, în orice caz sentimentele lor faţă de Europa sunt pline de ambiguitate. Resentimentele lor se dirijează în special în direcţia Germaniei, care a ezitat multă vreme să vină în ajutorul Greciei.

În ce-i priveşte pe germani, ei nu simt în mod serios criza, iar în acest moment par a fi mai interesaţi de cumpărăturile de Crăciun decât de summit-ul de la Bruxelles. Olandezii, care se confruntă însă de un an cu o politică de austeritate draconică, par să fie divizaţi în faţa scenariului franco-german al Europei. Unii consideră ca Europa ar trebui într-adevăr să fie întărită, să dispună de o mai mare putere, de centre decizionale reale, în timp ce alţii se tem de această Europa mai mult “germană” decât “franco-germană”.

Francezii, deşi îl văd pe Nicolas Sarkozy luptând zi de zi pe baricadele asanării deficitului bugetar şi ale salvării Europei, simt că Uniunea Europeană este în impas, iar clasele mijlocii n-ar spune NU daca Franţa ar reveni la vechea monedă - la francul francez. Irlandezii, care au făcut mari sacrificii pentru a ieşi din marele deficit bugetar, se simt europeni, ştiu că au nevoie de Europa pentru a ieşi din criză, dar se tem de o creştere