Europa în 27 s-a terminat aşadar. Concluziile summitului european de ijoi şi vineri prevăd o nouă împărţire a Europei între cei care adoptă "uniunea stabilitătii bugetare" fie că sunt sau nu încă în zona euro; cei care se mai gândesc şi cei care au spus deja NU. În fapt, în acest ultim grup nu intră decât o singură ţară, Marea Britanie. Putem spune aşadar că premierul britanic David Cameron şi conaţionalii săi sunt mai insulari ca niciodată.

Epilogul acestui Consiliu european, în particular "ruptura", clashul cu Londra era de aşteptat. De teamă să nu i se impună reguli financiare mai stricte, David Cameron a refuzat revizuirea tratatelor europene ameninţându-şi partenerii cu vetoul.

Dornic să şi-i atragă de partea sa pe cei mai eurosceptici din partidul conservator, Cameron ar fi vrut ca piata bursieră londoneză, City, să nu fie supusă supravegherii financiare europene.

Stacheta era prea sus, conditiile imposibil de acceptat, incepând cu tandemul Sarkozy-Merkel. Majoritatea europenilor au refuzat însă santajul Londrei si au decis să nu modifice tratatul existent. Cameron s-a declarat satisfăcut: "e vorba de o decizie dificilă dar bună" spunea el vineri dimineată. Consecinta acestei auto-excluderi: se va crea un nou subansamblu, mai întâi în 17, extensibil apoi eventual la alţii. Britanicii, străini de ideea europeană

De ce oare britanicii au decis să se marginalizeze astfel, se întreabă editorialsitul de la Le Monde.

Răspunsul este simplu: britanicii nu cred în ideea europeană, sunt străini de acest proiect care li se pare celorlalti mai important ca niciodată. Intrati în 1973 în ceeace se chema pe vremea aceea comunitatea economică europeană, britanicii n-au căutat decât un singur lucru în această familei: piata unică.

Restul proiectul european le era perfect indiferent când nu-i erau pur si simplu ostili. "Britanicii nu era