* ADEVARUL
* Noaptea albă care a schimbat Europa
Liderii europeni au acceptat să sacrifice o parte din suveranitatea ţărilor lor şi au acceptat disciplina financiară germană pentru a ieşi din criză. Pe viitor, bugetele vor trece mai întâi pe la Bruxelles. Pe viitor, planurile de buget - atât cheltuieli, cât şi venituri - pe care şi le fac statele comunitare, inclusiv România, vor fi aprobate mai întâi la Bruxelles şi apoi de parlamentele naţionale. Liderii europeni au mai decis că Uniunea Europeană nu mai poate funcţiona ca până acum, cu o singură viteză şi o singură categorie de state, iar prin urmare UE va deveni un spaţiu ,,cu două viteze". Marea Britanie a refuzat să accepte modificarea Tratatului UE care are ca scop declarat salvarea Bătrânului continent de la colaps.
* Parlamentele naţionale consultate
Uniunea fiscală va fi reglementată printr-un nou tratat, un document interguvernamental, mult mai uşor de aprobat din punct de vedere al procedurii decât un Tratat cum a fost cel de la Lisabona. La acest nou tratat, care va fi finalizat până în luna martie, vor adera cele 17 ţări din zona euro. Alte nouă state non-euro s-au arătat dispuse să semneze noul tratat pentru guvernanţă economică. Acestea sunt Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Suedia, Cehia şi Ungaria. Ultimele trei au anunţat că îşi vor consulta mai întâi parlamentele pentru a lua o decizie finală.
* Reguli nemţeşti în bugetele tuturor
În primul rând, bugetele statelor membre vor trebui să fie echilibrate sau, eventual, pe excedent, însemnând că deficitul structural anual nu va depăşi 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal. Un mecanism de corecţie, adoptat de fiecare stat în parte după modelul şi indicaţiile primite de la Comisia Europeană, se va declanşa automat dacă deficitul este depăşit. Corecţia presupune aplicarea automată a
