Achim Irimescu, ministru consilier la Reprezentanţa României pe lângă UE, este omul agriculturii româneşti la Bruxelles. Prezent în aceste structuri încă din 1998, Achim Irimescu a negociat deopotrivă problemele agricole ale României înainte şi după ce aceasta a devenit stat membru al UE.

Pasionat de agricultură, el a fost vârful de lance a diferiţilor miniştri ai agriculturii care au purtat de-a lungul anilor negocieri dure cu UE. El este astăzi şeful secţiei agricultură a Reprezentanţei României la Bruxelles şi purtător de cuvânt român în Comitetul Special European pentru Agricultură.

La RFI, Achim explică în ce constă activitatea sa care, plasată majoritar în umbră, a dus la deblocarea fondurilor SAPARD, la negocierea actualului statut agricol al României în UE şi la repunerea agriculturii româneşti pe alocuri într-un context mai favorabil.

În 1998, Achim Irimescu, tânăr inginer absolvent al Facultăţii de Politehnică din Bucureşti şi transformat apoi în specialist în agricultură, integra echipa Misiunii României pe lângă UE. Aceasta, devenită în 2007 Reprezentanţa României pe lângă UE, nu s-a mai despărţit niciodată de el.

Dar deja în 1995, Achim Irimescu se afla la Bruxelles în calitate de stagiar: «Am venit ca român stagiar la DG Agricultură şi am făcut un stagiu de trei luni la unitatea de audit FEGA, cum se chema atunci, FEOGA mai exact. Impactul a fost important pentru că de atunci a început dragostea cu Politica Agricolă Comună.»

În anii în care România îşi negocia intrarea în clubul european, agricultura părea să-i pună cele mai mari probleme. Dosarul este greu, voluminos, plin de capcane şi de sensibilităţi, el a constituit de fapt o problemă majoră şi în negocierile europene cu Polonia şi alte state din est.

România a discutat atunci prin negociatori şefi, dar aceştia se bazau pe expertiza lui Achim Irimescu care