Discuţiile desfăşurate timp de două zile la Bruxelles nu i-au convins pe britanici să accepte un control bugetar şi fiscal de la centru. Sursa: REUTERS

Toţi liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au mers la summitul de două zile de la Bruxelles, care s-a încheiat ieri, decişi să găsească o soluţie la problemele din zona euro. Ceea ce s-a şi întâmplat, după cum stă scris negru pe alb în declaraţia şefilor de state şi de guverne participanţi la discuţii. 26 de ţări, printre care şi România, din totalul de 27 şi-au dat acordul de principiu pentru modificarea Tratatului Uniunii Europene, care ar urma să prevadă, printre altele, o limită de deficit structural şi un supracontrol mult mai strict asupra finanţelor gestionate de fiecare guvern în parte.

Pierdere de suveranitate?

Opoziţia Marii Britanii faţă de noul proiect de tratat european, în ideea de a proteja centrul financiar londonez de imixtiunea Bruxelles-ului, a izolat complet ţara. Premierul britanic, David Cameron, este singurul care a refuzat să accepte noile condiţii. Deşi a admis că refuzul său "reprezintă o schimbare în relaţiile noastre cu Europa", Cameron a precizat că "nucleul relaţiei noastre - piaţa unică, comerţul, investiţiile, creşterea, locurile de muncă - rămâne identic".

Cea mai mare reticenţă din partea statelor membre vine din frica de a nu-şi vedea ştirbită suveranitatea în condiţiile unei uniuni fiscale şi unui control bugetar strict din partea Comisiei Europene.

Potrivit preşedintelui Traian Băsescu, un acord pentru guvernanţa fiscală va trebui ratificat de statele care vor să adopte noile reguli ale UE până în luna martie.

Ce va cuprinde acest acord bugetar? În primul rând, noi paşi către o "uniune a stabilităţii fiscale", cu o guvernanţă consolidată pentru a stimula disciplina bugetară, o integrare mai profu