Astfel ca in toamna lui 1858 apare aici pentru prima data si Mihaita, dus mai intii la Nationalhauptschule (scoala primara), unde termina clasele a III-a si a IV-a si apoi, in toamna lui 1860, la gimnaziul german. El indrageste pentru totdeauna acest oras, meleagul bucovinean, oamenii lui, isi face aici prieteni devotati cu care va avea cele mai sincere si fratesti relatii pina in ultimii sai ani. Orasul Cernauti bintuie imaginarul romanilor, s-a instalat, ca un mit, in inimile celor care mai gindesc la Eminescu, Ciprian Porumbescu si alti intemeietori, ne aminteste de Paul Celan, unul dintre cei mai importanti poeti moderni ai lumii, de Traian Popovici, primarul care si-a periclitat viata, pozitia, averea si familia pentru a salva de la deportare 20.000 de evrei, si de Anita Nandris, taranca din cartierul Mahala care a supravietuit deportarii in Siberia si a reusit sa revina impreuna cu copiii sai si sa aduca marturie. Cum sa rezisti invitatiei de a-l vizita? Mai ales cind esti condus de un bun cunoscator al locurilor si istoriei locale, cum mi s-a intimplat mie... De un timp, Cernautii au devenit obiectiv turistic, accesul e acum usurat de noile reglementari privind vizele, pe internet gasesti multe impresii favorabile ale celor care l-au vizitat. Stiti ca e doar la treizeci de kilometri de la Siret? Am fost de curind, am ajuns dupa-amiaza si am inceput un prim tur, ghidati cu competenta de un cunoscator impatimit, domnul Dragos Olaru. Am pornit de la scoala in care si-a inceput studiile Eminescu si casa surugiului Tirtec (Dzierzek), la care a stat mai intii la gazda, pe fosta strada Sfinta Treime (actuala str. 28 iunie), linga vechea biserica cu acelasi hram, cladire ce s-a pastrat pina azi. Apoi, un timp, a locuit si la profesorul de franceza Victor Blanchin, pe str. Domneasca de Jos (Iancu Zota), actuala str. Ucraineana. O alta gazda ar fi avut pe Feldgasse (str