Problema grava o constituia Spertzira, cateaua aceea imensa si fioroasa. Cind dulaii latrau spre lup, hot, mistret sau la orice jivina ce o fi fost musafirul tatii, sarea Spertzira la ei si-i forta sa taca. Nu avea voie nimeni sa latre. De la Iasi porneste o sosea nationala paralela cu riul Prut, conceputa ca drum strategic, ca sa serveasca la facilitarea transportului de trupe ce ar fi avut rolul sa stopeze un eventual atac venit din partea marelui frate sovietic. Rezultatul acestei inalte strategii este o nenorocita cordea cu asfalt, care transforma masina intr-o dracovenie ce se misca haotic stinga, dreapta, sus, jos, cu o frecventa diavoleasca. Daca Ivan s-ar fi incumetat s-o foloseasca si-ar fi varsat si matele din el, moment in care mardeiasii romani l-ar fi fentat si nu i-ar fi tinut ligheanul unde trebuie. Drumul acesta este vechi de cind lumea si era utilizat de negustorii din Lvov, de vikingi si de alte lifte care mergeau spre Constantinopol, trecind si prin Iasi. Asfaltul tine pina la Manoleasa-Prut si de acolo drumul continua cu nepasare, cotizind cu tone de praf la fiecare trecere de masina. La rascrucea de drumuri inspre Crasnaleuca este un loc care se numeste Zgirieta, numele provenind probabil de la hugeagurile impenetrabile datorita tepilor si care prelungeau padurea Ghireniului catre est. Acolo, la acea rascruce de drumuri, era o moara si tatal meu era morarul. Ca orice om prevazator, morarul si-a asigurat casa si moara cu trei dulai imensi si o catea pe masura. Lupii din padure si chiar de peste Prut, cind riul ingheta, faceau vizite regulate morarului. La fel, si hotii rataciti pe acolo incercau marea cu degetul. Problema grava o constituia Spertzira, cateaua aceea imensa si fioroasa. Cind dulaii latrau spre lup, hot, mistret sau la orice jivina ce o fi fost musafirul tatii, sarea Spertzira la ei si-i forta sa taca. Nu avea voie nimeni sa latre. C