Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, la Cotroceni, că acordul de uniune fiscală stabilit la Bruxelles este şi un răspuns al UE la criză, dar şi un mecanism de prevenire a abaterilor de la disciplina bugetară în interiorul Uniunii.

Băsescu a afirmat că UE a ajuns în situaţia de criză întrucât, deşi existau multiple acorduri care impuneau statelor membre limitări ale deficitelor şi ale gradului de îndatorare, nu existau şi mecanisme sancţionatorii.

El a amintit de Pactul de stabilitate şi creştere, adoptat în 1992 - care impune criteriile de la Maastricht, limitarea la 3% din PIB a deficitelor bugetare şi la 60% a gradului de îndatorare publică - şi de Agenda Lisabona 2020 - care, de asemenea, impunea restricţii bugetar-fiscale statelor membre.

Aceste două acorduri nu preveau mecanisme de sancţionare a statelor care se abăteau de la regulile impuse, a continuat Băsescu, explicând că, astfel au existat state care au ieşit din parametrii asumaţi.

Preşedintele a precizat că nu formulează critici la adresa absenţei unor mecanisme coercitive, pentru că, din punct de vedere politic, ar fi fost greu, în 1992, ca statele Uniunii sau cele candidate la aderare să accepte să poată fi sancţionate de Comisia Europeană pentru deficite excesive.

"Această criză ne-a făcut să descoperim câteva realităţi şi să le tratăm altfel. Nu avem mecanisme şi sancţiuni care să susţină disciplina bugetară. Am putut constata că disciplina bugetară nu este suficientă", a continuat preşedintele.

El a dat exemplul Spaniei, "premiantă" în ce priveşte încadrarea în restricţiile bugetar-fiscale, dar a cărei creştere economică era nesustenabilă, din cauza finanţării excesive a sectorului imobiliar de către bănci.

Preşedintele a menţionat că nu au existat nici intrumente prin care să se constate că