Un cetăţean iute la mânie şi degrabă vărsătoriu de rahat - persoană importantă, nu spui cine! - zice că eu, prin cărţile mele, reabilitez Securitatea.
Schimonoseala pezevenghiului vine de la îndrăzneala mea şi a câtorva colegi de a încerca să lămurim anumite întâmplări, poveşti şi fapte de arme din decembrie '89, când mai cuminte era să aplicăm principiul „crede şi nu cerceta".
Dacă a spune cum au fost omorâţi ca la măcelărie zeci de ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen de la Securitate, alături de sute de ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen de la Armată, plus sute de civili căzuţi în plasa diversiunii, atunci, da, recunosc: îi reabilitez pe morţii din decembrie '89! Iar dacă a cere dreptate pentru morţi, inclusiv pentru cei ai Securităţii, înseamnă a reabilita Securitatea, atunci declar deschis în faţa poporului român şi a nevricosului coţcar: da, reabilitez Securitatea!
O reabilitez spunând adevărul despre ziua de 22 decembrie 1989, în care nişte nemernici strigau ca descreieraţii prin ecranul TVR: securiştii sunt terorişti!... teroriştii sunt securişti!... au otrăvit apa!... au aruncat în aer depozitul de sânge!... la Sibiu, Armata nu mai are muniţie, Securitatea atacă!... lunetiştii Securităţii trag asupra maşinilor Salvării!... Şi prăpădul televizat a continuat până după Crăciun.
Toate acestea s-au dovedit a fi minciuni criminale, dar gorniştii decembrişti mănâncă liniştiţi indemnizaţii de revoluţionari sau fac afaceri profitabile - cu cine credeţi? - cu securiştii de treabă. Cu cei care au supravieţuit, desigur, căci mulţi dintre colegii lor au fost mitraliaţi sălbatic în urma răcnetelor de la TVR.
La Sibiu, măcelul ordonat de o căpetenie militară, colonelul Dragomir, a transformat clădirea Ministerului de Interne (Securitate + Miliţie) într-o ruină, provocând un bilanţ sinistru: 43 de morţi şi sute de răniţi. Major
