Controller-ul sau, potrivit Clasificării Ocupaţiilor din România, specialistul în planificare, control şi raportare a performanţei economice acordă suport pentru management în procesul decizional. Prin urmare, un controller trebuie să aibă cunoştinţe atât în domeniul economico-financiar, cât şi abilităţi analitice, de comunicare şi relaţionare.
Funcţia de controlling într-o companie este vitală, mai ales în condiţiile în care aproape nici un sector nu mai prezintă stabilitate. „Contextul economic actual şi volatilitatea acestuia impun companiilor o abordare de management diferită. Companiile au nevoie de decizii rapide, fundamentate şi adaptate, capacitate de reacţie şi reducerea complexităţii. Aici intervine rolul controller-ului", explică Remus Laeş, managing partner în cadrul Contrast Management Consulting.
Prin urmare, pentru a se implica pe aceste arii de decizie, controller-ul este nevoit să raporteze direct către directorul general sau către directorul financiar, fiind o funcţie suport esenţială pentru managementul companiilor medii şi mari. Astfel, sarcinile principale ale unui controller ţin de raportare, planificare, analiză şi control de management. Totodată, acesta îndeplineşte un rol important în a asigura coerenţa şi transparenţa în strategie, rezultate, contabilitate şi procese, contribuind astfel la creşterea performanţei economice şi atingerea obiectivelor de business. Nu în ultimul rând, controller-ul joacă rolul unui consultant intern pentru persoanele aflate la conducere, oferind date şi informaţii-cheie necesare procesului decizional.
Bun consultant
Cum un controller interacţionează mult cu managementul unei companii, el trebuie să fie şi un bun consultant care să ofere consiliere în procesul de luare a deciziilor, conform solicitărilor conducerii, corelând, în acelaşi timp, situaţia prezentă cu strategia compani
