Unul dintre cele mai spectaculoase conace boiereşti din Transilvania este cel din satul Arcuş aflat la 4 kilometri de oraşul Sfântu Gheorghe. Acesta a aparţinut contelui György Kálnoky a cărui văduvă s-a recăsătorit cu baronul Zsigmond Szentkereszty.

Ca orice castel care se respectă este populat de nişte fantome. De curând, fantomelor nobiliare li s-au alăturat şi două duhuri literare, provenind din cartea Ninei Berberova, „Acompaniatoarea".

(Foarte) tânăra regizoare Iris Spiridon a dramatizat volumul adaptându-l la spaţiul scenic mai mult decât generos al castelului Szentkereszty care, după ce în comunism a fost, pe rând, sediu de CAP, orfelinat şi reşedinţă a lui Nicolae Ceauşescu, astăzi fruncţionează ca centru cultural.

„Acompaniatoarea" este povestea unei femei şterse, urâţele, fără nici un talent special, condamnată să nu fie niciodată iubită de nimeni, care, de parcă tabloul ratării ei nu ar fi fost complet, se vede nevoită să trăiască în umbra unei femei fascinante, o soprană de succes, ce are toată populaţia masculină la degetul cel mic.

Răzbunarea personajelor secundare

Contrar cutumei că personajul principal trebuie să fie mereu femeia frumoasă, de data aceasta „umbra" este cea care prinde mai mult glas fiindu-ne ghid prin viaţa sopranei a cărei umilă acompaniatoare este. Viaţa i-a dăruit acompaniatoarei un rol de plan secund, iar ea nu mai are altceva de făcut decât să se usuce de invidie şi să-şi rumege veninul, dezvoltând în acelaşi timp şi o fixaţie amoroasă pentru stăpâna ei pe care încearcă să o imite şi să o „vampirizeze" energetic. Ea îşi doreşte cel mai tare să părăsească măcar pentru o clipă rolul de personaj secundar şi să devină astfel vizibilă. Pentru aceasta ţese un plan prin care vrea să se răzbune pe „scenaristul" de sus care lăsat-o pe lume doar ca să facă figuraţie. Numai că soarta îi joacă o festă, şi