Scriitorul, traducătorul şi cineastul, omul de cultură, Mihnea Gheorghiu, membru titular al Academiei Române, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, a murit pe 11 decembrie, informează Biroul de presă al Academiei.
Născut la 5 mai 1919 în Bucureşti, Mihnea Gheorghiu a făcut studiile liceale la Craiova, cele universitare la Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Bucureşti şi în 1947 şi-a dat doctoratul în litere şi filozofie. A continuat specializarea în Franţa, Italia, Marea Britanie şi SUA. În anul 1964 a devenit doctor docent. De-a lungul anilor a desfăşurat o bogată activitate didactică fiind lector şi conferenţiar de limbă engleză la Academia de Studii Economice, profesor şi şeful Catedrei de limbă engleză la Universitatea din Bucureşti, profesor şi şef al Catedrei de teatrologie şi filmologie la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. A fost redactor fondator al revistei ‘Secolul XX’ şi preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România.
Mihnea Gheorghiu a debutat în anul 1937 cu o suită de poeme, reunite în volumele ‘Anna-Mad’ şi ‘Ultimul peisaj al oraşului cenuşiu’, urmate de volumele ‘Balade’, ‘Ultimul peisaj’, ‘Întâmplări din Marea Răscoală’. Atras de personalitatea domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir, Mihnea Gheorghiu i-a dedicat două romane cu caracter eseistic – ‘Două ambasade’, reluat sub titlul ‘A venit un om din răsărit’. Au urmat romanul ‘Enigma din strada presei’, volumul de povestiri după piesele lui Shakespeare, ‘Cele două roze’. Ca dramaturg, a scris mai multe drame istorice, prezentate pe scenele din România şi din străinătate: ‘Tudor din Vladimiri’, ‘Istorii dramatice’, ‘Zodia taurului’, ‘Patetica ’77′, la care se adaugă scenariile de filme pentru ‘Porto-Franco’, ‘Tudor’, ‘Zodia Fecioare’, ‘Pădurea pierdută’, ‘Cantemir’, ‘Hyperion’, Tănase Scatiu’, ‘Burebista’.
O bună pa
