Liderii opoziţiei ba vor modificarea Constituţiei, dar de către viitorul Parlament, ba vor o lege specială care să stipuleze deficit structural de cel mult 0,5%, aşa cum au decis vineri liderii europenii. Aceste pretenţii ar putea întârzia adoptarea angajamentelor asumate de România la summit-ul UE de vineri.

Preşedintele Traian Băsescu a promis că România va stabili pragul maxim al deficitului în Constituţie, dar pentru aceasta trebuie să obţină şi sprijinul opoziţiei - lucru deloc simplu, având în vedere că USL pare să conteste orice plan al Puterii şi orice iniţiativă legislativă a PDL.

Exemplele nu sunt puţine: USL se opune comasării alegerilor şi reorganizării administrative propuse de Băsescu şi chiar a votat împotriva unei legi care interzicea cămătăria, doar pentru că iniţiatorii acesteia erau din PDL. Şi în acest caz, reacţia opoziţiei a fost un „da" urmat de numeroase condiţii. USL este de acord cu aplicarea deciziilor luate vineri de liderii europeni, dar îl critică pe Băsescu pentru că a luat hotărâri în numele ţării fără a consulta opoziţia. În plus, opoziţia vine cu un plan pentru implementarea acestor decizii, care include guvern de tehnocraţi şi alegeri anticipate.

Plan în cinci paşi, cu anticipate şi legi speciale

Preşedintele PSD Victor Ponta a prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, planul în cinci paşi al opoziţiei. În loc de modificarea Constituţiei, dorită de PDL, USL vrea o lege specială pentru introducerea pragului maxim de 0,5% din PIB pentru deficitul structural. Propunerea USL se bazează pe un articol din Constituţie, conform căruia legile legate de tratatele europene sunt adoptate în Parlament, în şedinţă comună, cu votul a două treimi dintre senatori şi deputaţi. Motivul, susţine Ponta, este că impunerea unui deficit maxim prin Constituţie este o procedură de durată şi care ar putea eşua la un eventual referendum