Demna de admirat insistenta cu care liderii Opozitiei pastreaza acelasi diapazon raportat la relatia cu Traian Basescu. M-am obisnuit ca, in absenta unor idei originale, categoria "ba pe-a ma-tii" este singura reprezentatie posibila, se joaca cu casa inchisa.
Cum insa nici Crin Antonescu si nici Victor Ponta nu reusesc sa salte USL pana la pragul atins de Ion Iliescu imediat dupa Revolutie - ca tot fac comparatii cu dictatorul Ceausescu, deci luminatiile lor devin, asadar, noul "emanat" - trebuie ca psihicul lor nu e prea senin. As zice chiar cret.
Pe motiv de dilema, daca cumva asta n-o fi doar in mintea mea. La orizontul inclestarii politice se afla acum consultarile de miercuri de la Cotroceni. Traian Basescu repune in discutie revizuirea Constitutiei cu includerea in ea (si) a angajamentului asumat la Bruxelles, Ponta si Antonescu sustin ca e suficienta o lege speciala.
Ce sa faca domniile lor ca sa dea bine in ochi electoratului? Sub nicio forma nu pot admite ca Traian Basescu nu avea alta optiune in fata omologilor sai. Ar insemna sa accepte ca masurile de austeritate decise pana acum la Bucuresti, pe care le-au criticat mereu si au incercat sa le combata asmutind sindicatele in strada, nu sunt chiar de aruncat.
Cum sa castige insa alegerile sustinand politica unui individ pe care pana atunci l-au spurcat cum le-a venit la gura? Mai ales ca omul rezoneaza cu opticile mai-marilor Europei, se aliniaza curentului "Insieme" si pozeaza in vizionar.
Asa ca tot ce le mai ramane, constienti si ei ca nu au niciun spor, este sa continue sa citeasca Scufita Rosie. Ca tot vin Sarbatorile, sa-si ia copiii pe genunchi, sa bage instalatia de pom in priza si sa mediteze. Atata a putut Opozitia pana acum. Aa, e ticaloasa Puterea? Da, este! Si ce alternativa exista?
Zarurile au fost aruncate, numai daca nu c
