BNR a pregătit trei variante de răspuns într-un astfel de scenariu, toate implicând izolarea băncii româneşti de acţionarul majoritar falit

Filosofia de la care pleacă Banca Naţională este aceea de a nu lăsa deponenţii persoane fizice şi juridice să ia vreo pierdere pe partea de depozite

Nicolae Cinteză: "Nu există probleme care să ne îngrijoreze, dar dacă, Doamne fereşte, se ajunge la aşa ceva, măsurile trebuie să rezolve toţi creditorii băncii"

Sistemul bancar românesc este stabil, iar pentru anul viitor nu se întrevede un şoc major care să impună măsuri excepţionale faţă de unele bănci locale. Totuşi, Banca Naţională a României este pregătită să reacţioneze în cazul în care una dintre băncile-mamă ar intra în faliment, influenţând negativ şi subsidiara de aici, potrivit directorului Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, care a prezentat variantele de acţiune într-un astfel de scenariu în cadrul seminarului EU-COFILE, organizat la Sinaia, de Alpha Bank Romania, împreună cu Banca Naţională a României şi Asociaţia Română a Băncilor.

Diagnosticul băncii centrale este acela că neîncrederea s-ar propaga rapid, inducând risc sistemic, în cazul în care o instituţie de credit ar intra în faliment şi lichidare. Astfel, perspectiva asumării unor pierderi de către deponenţi este înlăturată, indiferent dacă este vorba de persoanele fizice sau de companii. În schimb, acţionarul majoritar care nu mai poate susţine financiar banca românească ar urma să sacrifice tot ce a adus până în prezent, fie sub formă de capital, fie ca împrumuturi subordonate.

Repatrierile de lichidităţi din rambursarea în avans a creditelor nu este permisă de BNR. Dimpotrivă, reglementatorul va continua să solicite aport de capital pe măsura deteriorării indicatorilor bancari, iar un eşec al unei bănci-mamă de a-şi susţine poziţia în România va impune o decăde