Mihnea Gheorghiu, membru titular al Academiei Române, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, şi preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), a murit duminică, la vârsta de 92 de ani, informează un comunicat al Academiei Române, scrie Mediafax.
Născut pe 5 mai 1919, în Bucureşti, Mihnea Gheorghiu a făcut studiile liceale la Craiova, cele universitare la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti şi, în 1947, şi-a dat doctoratul în litere şi filosofie. A continuat specializarea în Franţa, Italia, Marea Britanie şi SUA. În anul 1964, Mihnea Gheorghiu a devenit doctor docent.
De-a lungul anilor a desfăşurat o bogată activitate didactică, fiind lector şi conferenţiar de limbă engleză la Academia de Studii Economice, profesor şi şeful Catedrei de limbă engleză la Universitatea din Bucureşti, profesor şi şef al Catedrei de teatrologie şi filmologie la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. A fost redactor fondator al revistei Secolul XX şi preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România.
Mihnea Gheorghiu a debutat ca scriitor în anul 1937, cu o suită de poeme reunite în volumele"Anna-Mad" şi "Ultimul peisaj al oraşului cenuşiu", urmate de volumele"Balade", "Ultimul peisaj", "Întâmplări din Marea Răscoală". Atras de personalitatea domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir, Mihnea Gheorghiu i-a dedicat două romane cu caracter eseistic - "Două ambasade", reluat sub titlul "A venit un om din răsărit". Au urmat romanul "Enigma din strada presei" şi volumul de povestiri după piesele lui William Shakespeare "Cele două roze".
Ca dramaturg, Mihnea Gheorghiu a scris mai multe drame istorice, prezentate pe scenele din România şi din străinătate, printre acestea numărându-se "Tudor din Vladimiri", "Istorii dramatice", "Zodia taurului", "Patetica '77", cărora li se adaugă scenariile de filme pen
