Şefii de stat şi de guvern din zona euro au făcut un pas împortant la summitul de la sfârşitul săptămânii trecute în direcţia unei uniuni monetare mai strânse, acceptând o înăsprire a disciplinei bugetare care ar fi trebuit hotărâtă încă din perioada de început a zonei euro.

Discuţiile liderilor europeni au omis însă un aspect important al problemelor Europei, acela al creşterii economice anemice şi a pericolului recesiuni, care ar putea îngreuna semnificativ eforturile de a consolida uniunea monetară.

Neîncrederea, cel mai mare duşman al zonei euro

Vineri, pieţele au reacţionat cu optimism la rezultatul reuniunii, cu creşteri pe bursele din Europa şi SUA şi aprecierea uşoară a monedei euro.

Încrederea pare să fi fost indusă de faptul că liderii europeni au dovedit că pot colabora, şi nu de deciziile concrete luate de aceştia, scrie The Wall Street Journal. Summitul nu a produs efecte notabile pe piaţa obligaţiunilor. "Summitul reprezintă primul pas spre integrarea fiscală, o problemă a cărei rezolvare reprezintă un proces de lungă durată", a afirmat Mohit Kumar, analist al Deutsche Bank.

După o sesiune maraton de negocieri, liderii UE au hotărât în principal ca ţările din zona euro cu deficite bugetare mari să fie sancţionate automat, iar toate guvernele vor fi obligate să introducă în constituţii proceduri pentru asigurarea unui buget echilibrat.

Analiştii cred însă că valul de optimism se va disipa rapid, mai ales dacă agenţiile de evaluare financiară decid să penalizeze ţările europene pentru evoluţiile economice slabe. De altfel, Moody's a retrogradat vineri ratingurile băncilor franceze Société Générale, BNP Paribas şi Crédit Agricole, din cauza problemelor de finanţare şi a deteriorării situaţiei economice în contextul crizei din Europa.

"Problema principală a ţărilor cu cele mai mari probleme este că povara datori