… v-ati gandit vreodata cum ar fi sa fiti american ? Buuun. Dar sa fiti american si sa fiti … negru ? Negru, asa, prin perioada anilor ’60. Mai ganditi-va inca o data. S-o luam altfel : V-ati gandit vreodata sa fiti roman ? Nu v-ati gandit, ca sunteti. Altii, de la moldoveni la somalezi, inca mai viseaza. Dar sa fiti romani si tigan, v-ar conveni ?
Bun. Asta nu era decat un exercitiu imaginativ. Situatiile nu se compara. Si nu se compara, dintr-un motiv cat se poate de simplu : posibilitatea de obiectivizare a diferentei. Una e sa fii tigan. Ca unul care a facut scoala cu « ei », va pot garanta ca « vin » in toate culorile si toate prezentarile : care mai negriciosi, care mai putin, care mai blonzai, care mai sateni, ba unii dintre ei chiar blonzi cu ochi albastri (cica de cand furau copii din Nord). Ba, ca sa punem cireasa pe tort, unul dintre prietenii mei din copilarie avea porecla « tiganu’ », pentru ca era mai inchis la culoare. Ma grabesc sa adaug ca porecla cu pricina era rostogolita prin gura fara pic de rautate. Inca mai este.
Daca folosesc, asadar, paralela negru-tigan, e doar pentru ca alta mai la indemana n-am pentru a va introduce in subiect : discriminarea. Ca tigan, e suficient sa te speli si sa-ti schimbi hainele. Ca negru, strategia nu functioneaza. Diplomele sau inteligenta nu-ti schimba culoarea. Oricat ai stii, teoretic, e fascinant sa vezi cum, nu mai departe de-acum cincizeci de ani, negrul era tinut la distanta in America. Alte cismele, alte scoli, alte spitale, alte toalete. « The Help », cartea lui Kathryn Stockett, care a facut furori peste ocean, taman asta face – te ajuta sa vezi lumea aceea ca pe un martisor, in alb si negru. Lumea albilor se impleteste cu lumea negrilor, fara sa se amestece.
Cand am acceptat propunerea Editurii Univers de a-i face traducerea, habar n-aveam la ce ma inham. Cartea e scrisa pe diferite v