Pactul fiscal anunţat la sfârşitul săptămânii trecute de şefii de state şi de guverne din UE care este sprijinit de toate statele comunitare în afară de Marea Britanie n-a reuşit să menţină optimismul indus iniţial pe pieţe, semn că deciziile luate nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor investitorilor.
Piaţa a "sancţionat" rapid ezitările liderilor europeni, iar euro şi principalii indici bursieri europeni au continuat să scadă, în timp ce randamentele titlurilor italiene au revenit peste pragul de sustenabilitate de 7%. Agenţiile de rating menţin zona euro sub supraveghere şi avertizează că ar putea urma noi retrogradări, iar decizia BCE de a stabili un plafon maxim al achiziţiilor de obligaţiuni la 20 mld. euro pe săptămână nu reuşeşte decât să alimenteze volatilitatea din piaţă. Liderii europeni cer ajutorul băncilor centrale şi al FMI, bancherii refuză implicarea FMI, iar sistemul bancar se confruntă cu o criză acută de lichiditate. În acest context, corul criticilor nu a întârziat să apară.
Juergen Stark: Amestecul FMI în salvarea zonei euro este un "act de disperare"
O implicare mai mare a FMI în eforturile zonei euro de a combate criza datoriilor suverane ar reprezenta un act de disperare, potrivit fostului economist-şef demisionar al BCE Juergen Stark, citat de agenţia Thomson Reuters. Stark a adăugat că ia în considerare formarea unui grup informal de experţi care va verifica bugetele membrilor zonei euro.
"Grupul ar putea constitui un nucleu pentru viitorul minister de finanţe european", apreciază Stark.
Pe de altă parte, economistul-şef al FMI Olivier Blanchard consideră că liderii europeni au făcut un pas în direcţia corectă pentru remedierea crizei datoriilor, dar că deciziile acestora nu reprezintă o soluţie completă.
"Angajamentul de a ne da 200 mld. euro este foarte important deoarece acum le putem spune şi al
