Traian Băsescu vrea ca prevederile acordului UE să fie introduse în Constituţie, în timp ce liderii USL susţin că este suficientă o lege specială.
Tensiunile din politica internă pun în pericol ratificarea de către România a Acordului de guvernanţă fiscală, convenit recent la Bruxelles. Puterea şi Opoziţia au viziuni diferite faţă de modalitatea de adoptare, dar niciuna dintre părţi nu are două treimi din voturi pentru a-şi impune varianta.
Preşedintele Traian Băsescu a cerut ca prevederile care decurg din înţelegerea convenită de liderii UE - deficit structural de 0,5% şi datorie publică de cel mult 60% din PIB - să fie înscrise în Constituţie. În schimb, liderul PSD, Victor Ponta, a afirmat că este suficientă o lege specială, votată cu două treimi din numărul parlamentarilor.
Soluţia propusă de Ponta nu a rămas netaxată de preşedintele Traian Băsescu. „Probabil că s-au sfătuit cu aceiaşi jurişti care au spus că Geoană poate rămâne preşedintele Senatului", a comentat şeful statului.
De la ce a pornit controversa? Victor Ponta a invocat, în sprijinul afirmaţiilor sale, articolul 148 din Constituţie care prevede că aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene se face prin lege adoptată de Parlament cu o majoritate de două treimi. Băsescu susţine însă că articolul invocat de Opoziţie se referă numai la tratatele UE, şi nu la acorduri interguvernamentale. „Şi chiar dacă este ratificat cu 100%, el rămâne tot un act guvernamental care poate fi modificat cu o majoritate de jumătate plus unu. Problema este nu cum îl treci, ci cum îl modifici", a argumentat şeful statului.
Puterea vrea referendum în aprilie
Efectul practic al acestor controverse este că România se află în imposibilitatea de a adopta Acordul de integrare fiscal. Atât modificarea Constituţiei, cât şi adoptarea unei legi speciale ar treb
