Liderii europeni au stabilit, în urma acordului la care s-a ajuns după summit, că bugetele statelor membre trebuie să fie echilibrate sau excedentare, iar respectarea acestui principiu ar însemna ca deficitul structural anual să nu depăşească 0,5% din PIB-ul nominal. În proiectul pentru bugetul pe 2012, Guvernul României a stabilit un deficit bugetar pe cash de 1,9%, iar preşedintele Traian Băsescu a spus că acesta nu va fi modificat, fără să explice clar de ce.
Diferenţa dintre cele două deficite - structural şi pe cash - o reprezintă faptul că cel structural (ajustat cu creşterea/scăderea economică) este mai mic decât cel pe cash (calculat ca diferenţă dintre cheltuieli şi venituri) în condiţii de creştere economică. În contextul în care România îşi asumă o creştere de 2% din PIB pentru anul viitor şi dacă respectă principiul impus de liderii europeni, Guvernul ar trebui să îşi asume un deficit bugetar pe cash de 1% din PIB în 2012, ceea ce ar însemna că trebuie reduse cheltuielile bugetului de stat cu aproximativ un miliard de euro.
Însă deficitul ar putea fi redus şi printr-un grad mai mare de colectare a taxelor şi impozitelor, crede Dumitru Miron, prorectorul Academiei de Studii Economice.
"Mesajul transmis de Europa a fost altul: mai puneţi mâna pe măsuri proactive şi implementaţi programe de dezvoltare care să genereze creştere economică şi lăsaţi deoparte măsurile de austeritate. Se doreşte o trecere de la atitudinea de croitor tradiţional la una de designer modern, iar deficitul structural se reduce prin creşterea veniturilor, prin definiţie", crede profesorul de economie internaţională Miron. El mai spune că deficitul structural este "mai inteligent" decât cel pe cash, pentru că măsoară echilibre dinamice, iar ceea ce foloseşte trebuie să producă rezerve pentru rambursare.
"O soluţie pentru creşterea veniturilor la bugetul
