Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, dar si alti oficiali din banca centrala, au iesit in ultimele zile cu declaratii despre organizarea ineficienta a bancilor si evaluarea gresita a riscului, aceste afirmatii fiind “cosmetizate” in conditiile in care ceea nu poate sa spuna guvernatorul este ca unii bancheri numai la “organizarea eficienta a business-ului” nu se gandeau cand dadeau credite pe banda rulanta inainte sa apara problemele din Grecia.

BNR a venit recent cu noi reguli de creditare care limiteaza perioada de contractare a unui credit de consum la 5 ani, considerate de banca centrala de-abia o intrare in “normalitate”. Dar de ce normalitate?

Ce facea un bancher care dadea credite in trecut si trebuia si el sa ia un bonus: Cei de la banca-mama, ii stabileau drept criteriu de performanta sa creasca, de exemplu, de la 0,8% la 2% si cum putea sa creasca decat ducand creditul de consum pe 20 de ani. Iar asta, nu neaparat pentru ca el considera ca un credit de consum se da pe 20 de ani, ci pentru ca o mare parte din populatie nu s-ar fi calificat sa ia acel credit decat pe o perioada mai lunga.

Bancherul se gandea ca sta si el 2-3 ani, isi face plinul de conducator de banca, ia si bonusul, isi duce familia ca nu a fost niciodata in Bahamas, dupa care Dumnezeu cu mila.

BNR tot spune ca bancile trebuie sa isi schimbe modelul de business, dar asta se schimba greu. Pentru simplul fapt ca inainte a fost prea usor pentru bancheri sa faca bani. Au vazut o populatie dornica sa-si schimbe stilul de viata, care venea cu ani buni intarziere dupa cehi, polonezi, unguri. Si-au luat banci cu retea, au angajat vanzatori, si nu bancheri, iar profitul era asigurat: pana sa apara problemele din Grecia, luau bani de la banca-mama cu dobanda de 2-3% in euro si dadeau credite in Romania cu 10% la euro, care oricum “dadeau” mult mai bine dec