B1. Planetă de tânăr. Mă pregătisem sufleteşte să urmăresc desfăşurările nostime de idei din „Lumea lui Banciu“. Nu mi-am ales probabil bine ziua. Radu Banciu, cu mintea lui sclipitoare şi accentul ardelenesc, avea parcă un plus de sarcasm şi pe alocuri o lipsă de respect, de înţelegere şi simţire faţă de starea sau suferinţele semenilor (o cântăreaţă are „280 de ani“, o domnişoară „s-a întors de la produs din Spania“, o personalitate accidentată „va şchiopăta trei luni“…). Se simţea un fel de infatuare a tinereţii. Ca să nu greşesc prea mult, pentru că şi sarcasmul are rostul lui, am reţinut din seara aceea doar câteva expresii amuzante, sub care simţeam că se ascund trăiri de bună calitate: „Avem 6.000 de urşi, Franţa are numai patru… Singura ţară producătoare de urşi e România“. Sau: „Hoţii noştri păstoresc ţările europene. Dar nu toţi hoţii sunt plecaţi în străinătate. Mai are cine să muncească şi în România“. Umorul e un medicament bun nu doar pentru cine îl receptează, ci şi pentru cine îl produce. Cu atât mai mult în epoci de criză. Clinici de râsoterapie n-avem; Franţa are, dar nu e singura „ţară producătoare“ de umor din Europa. Umorul (adevărat) e cea mai sigură dovadă de inteligenţă (adevărată). În „Lumea lui Radu Banciu“, u Publicitate morul se simte bine. Îi urăm demiurgului să râdă cu oricât sarcasm de greşeli şi de metehne, dar din ce în ce mai puţin, până la deloc, de oameni. Realitatea. Planetă de înţelept. Fundaţia „Sf. Irina“ întemeiază o adevărată clinică de recuperare în ţara noastră. Recunoştinţă doctorului Pavel Chirilă şi echipei sale! Fundaţia avea şi până acum un hospice pentru îngrijiri paliative. Acum, doctorul Pavel Chirilă mărturiseşte într-un interviu că noul pas înainte a fost făcut din pricină că nu există şi în ţara noastră, ca în Europa, „un sistem al recuperării oncologice“. A obţinut fonduri europene pentru proiectul u