Recent, pe celălalt mal al Atlanticului, a fost publicată o biografie mult aşteptată. Este vorba de povestea vieţii unuia dintre cei mai importanţi gânditori ai Războiului Rece, George Kennan. Fost ambasador în Rusia stalinistă, Kennan a fost arhitectul doctrinei de îndiguire (de „containment“), ale cărei principii de contrabalansare a tendinţelor expansioniste sovietice au circumscris politica externă americană pentru jumătate de secol.
Formulată iniţial într-o cablogramă diplomatică, apoi publicată, în 1947, sub forma unui articol în prestigioasa revistă Foreign Affairs semnat sub pseudonimul „X“, filosofia sa a anticipat şi pregătit scena pentru prăbuşirea imperiului sovietic. Vestul trebuia doar să aştepte, să rămână puternic din punct de vedere economic şi consecvent principiilor sale.
Scrisă de profesorul John Lewis Gaddis de la Universitatea Yale, unul dintre cei mai renumiţi istorici ai Războiului Rece, cartea documentează şi cum s-a format Kennan ca strateg. A fost în mare măsură un autodidact care în timpul voiajelor transatlantice, ce durau până la câteva săptămâni, citea cu aviditate literatură şi istorie. Spre exemplu, analiza sa asupra ascensiunii şi decăderii URSS a fost inspirată de istoria prăbuşirii Imperiului Roman scrisă de Edward Gibbon.
Autorul a avut acces şi la o serie de documente inedite din arhiva lui Kennan, precum jurnalele personale sau scrisorile către sora lui. Din acestea aflăm cum ideile pivot ale îndiguirii au fost dezvoltate într-o astfel de scrisoare cu trei ani înainte de formularea oficială. În plus, Kennan nu prea a fost ataşat de cultura politică americană: era un elitist, ura democraţia şi vulgul. De aceea l-a dispreţuit pe Ronald Reagan, deşi paradoxal a fost cel care avea să dea URSS lovitura de graţie.
// JOHN LEWIS GADDIS
// George F. Kennan: An American Life
// Penguin Press, 201
