Lumea întreagă stă cu ochii pe deciziile ce urmează a fi luate în urma summitului Uniunii Europene, și pe potenţialele soluții la criza datoriilor suverane ce ar putea fi implementate la nivel general. Pieţele fac însă tot mai mult diferenţieri între fundamentele statelor membre, şi ţin cont de acestea.

Prin urmare, chiar dacă măsurile pe care respectivele state le-ar putea implementa individual, sunt puţine şi adesea au efecte doar pe termen scurt, punerea lor în practică poate atrage încrederea investitorilor … sau dimpotrivă.

Germania și Franța

Germania, cea mai mare economie din zona euro, este văzută de mulți ca principalul actor din spatele recentelor schimbări, alături de Franța. Excedentul de cont curent și creșterea economică relativ sănătoasă au ajutat Germania să-și mențină statutul de cea mai puternică economie din regiune. Cu toate acestea, mulți consideră că abordarea sa prea precaută în vederea soluționării crizei ar putea fi periculoasă pe termen lung. „Excedentul german de cont curent este bazat pe creşterea economisirii”, a declarat Adrian Schmidt, strateg valutar la Lloyds Bank Corporate Markets pentru CNBC. „Dacă restul Europei va economisi mai mult, atunci Germania trebuie să economisească mai puțin, alminteri vom ajunge la un surplus mult prea mare”, a avertizat acesta.

Criticii atenționează, de asemenea, că Germania și Franța au fost primele țări care au încălcat reglementările datoriei publice, incluse în Tratatul de la Maastricht, unul din factorii care au provocat criza datoriilor suverane. „Germania și Franța au oferit un exemplu negativ prin încălcarea regulilor”, acuză Beat Wittman, director executiv al Dynapartners. „Aceste greșeli sunt în proces de corectare”, a menționat acesta.

Wittman este de părere că unul din efectele positive ale crizei este dat de faptul că piețele vor începe să facă