Cei mai multi dintre romani lupta foarte mult pentru o cariera, pentru o pozitie cat mai sus, chiar cu pretul unui stres foarte mare si a disparitiei vietii sociale sau de familie. In acelasi timp, tot mai multi straini renunta mai mult la cariera si la partea materiala pentru o viata mai linistita, fenomen cunoscut sub numele de downshifting.

Potrivit sociologului Mircea Kivu, pentru ca downshiftingul sa devina un fenomen in Romania, adica sa nu existe numai cateva cazuri izolate, este nevoie de o oarecare "indestulare".

Adica "in conditiile in care cei mai multi romani se chinuie sa-si pastreze joburile, este greu de spus ca unii ar renunta de buna voie la ele", spune Kivu.

Conform acestuia, partea materiala primeaza la romani pentru ca inca nu s-a ajuns, decat la foarte putini, la un nivel la care traiesc bine si "pot sa mai slabeasca motoarele".

"Downshiftingul este mai degraba o manifestare a societatii occidentale si mai putin un fenomen adoptat de romani. Ideea simplificata din spatele downshiftingului este ca poti fi fericit fara sa ai foarte multi bani, bunuri materiale, functii importante, ci pur si simplu bucurandu-te de timpul tau in asa fel incat sa nu devii sclavul muncii", a spus Monica Dona, reprezentantul companiei Lugera & Makler.

Potrivit acesteia, dowshiftingul poate aparea insa ca fenomen intr-o societate evoluata, care asigura un confort material ce faciliteaza reflexia asupra propriei vieti, asupra valorilor cu adevarat relevante pentru individ.

In acelasi timp, sociologul Florin Tudose a spus ca ideile downshiftingului nu sunt caracteristice romanilor, nu tin de psihologia locala, potrivit careia tendinta este de a avea o pozitie cat mai inalta si mai banoasa. La noi sunt foarte putine cazuri.

"E foarte greu sa cred ca o sa apara in viitorii 5 sau 10 ani in Romania