Politicile imprevizibile ale Guvernului de la Budapesta au determinat Ungaria sa isi revizuiasca pozitia fata de FMI si sa ceara in luna noiembrie un nou acord de asistenta financiara. Pentru premierul Viktor Orban, ale carui tendinte populiste si nationaliste au iritat partenerii externi, acest lucru reprezinta o infrangere politica, in conditiile in care la inceputul mandatului a respins ideea unui acord cu FMI.
Vezi in articol cele mai importante momente ale trecerii Ungariei de la "eliberarea" de sub jugul FMI la solicitarea unui nou acord de 20 miliarde euro
In octombrie 2008, guvernul Ungariei, condus de socialistul Ferenc Gyurcsany, a incheiat un acord de asistenta financiara de 20 miliarde de euro cu FMI, UE şi Banca Mondială. Ungaria a accesat două treimi din acest pachet, dar negocierile cu FMI au fost întrerupte în iulie 2010 de noul premier Viktor Orban, dupa introducerea unei taxe suplimentare pentru bănci. De notat ca sub conducerea socialistilor lui Gyurcsany, datoria publica a Ungariei s-a apropiat de 80% din PIB. Imediat dupa ruperea acordului, Orban declara ca "eliberarea" Ungariei de FMI este un pas înainte către autodeterminarea naţiunii şi că Budapesta nu va mai fi legată de instituţia internaţională.
Cele mai importante date ale guvernarii Viktor Orban:
25 aprilie 2010 - Partidul de centru-dreapta Fidesz, condus de Viktor Orban, a castigat 263 de mandate in Parlament in urma celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor, depasind numarul de 258 necesare pentru a forma singur guvernul. Drept consecinta, socialistii pierd puterea dupa 8 ani de guvernare.
8 iunie 2010 - Viktor Orban anunta in fata Parlamentului ca Ungaria va aplica un set de 29 de masuri pentru reducerea deficitului bugetar, printre acestea fiind taxarea bancilor, renuntarea la masinile de serviciu si telefoanele mobile gratuite ac
