Traian Băsescu şi Abdullah Gul au semnat parteneriatul strategic dintre cele două ţări, un document care vizează extinderea schimburilor economice de la simplu la dublu, adică de la aproximativ 4 miliarde dolari la 10 miliarde pe an.

Turcia este al cincilea partener comercial al României şi primul din afara Uniunii Europene, iar perspectivele asumate de cei doi şefi de stat, Traian Băsescu şi Abdullah Gul, după întâlnirea de ieri de la Ankara vizează dublarea schimburilor economice, până la 10 miliarde dolari pe an.

Acordul semnat ieri vizează în primul rând domeniile securităţii şi energiei, dar şi protecţia mediului, sănătatea şi educaţia şi schimburile culturale. Totuşi, semnarea în cele din urmă a unui parteneriat strategic între Bucureşti şi Ankara - demers iniţiat cu entuziasm de partea română, dar digerat greu, pentru o perioadă, de partea turcă - pune în lumină nevoi şi interese comune care ajung să exceadă cadrul strâmt al relaţiei bilaterale de până acum. Este vorba în primul rând de sfera proiectelor energetice şi de securitate, strategice pentru două state riverane la Marea Neagră, membre NATO şi angajate suficient de mult în parteneriate externe delicate, precum dosarele Irak şi Afganistan.

Mai mult, în contextul discuţiilor prelungite privind aderarea la UE, care nu au dus încă la rezultate satisfăcătoare din punctul de vedere al Ankarei, şi date fiind împrejurările conturate de „primăvara arabă", Turcia este în acest moment o voce-solist în regiune, iar ambiţiile Ankarei de a se prezenta cu adevărat ca o putere regională au fost întrevăzute cu ani înainte, dovadă telegramele diplomatice americane dezvăluite de WikiLeaks. Mai aproape de zilele noastre, căderea regimurilor din Egipt, Tunisia şi Libia a fost dublată de o ofensivă la cel mai înalt nivel a Ankarei în statele atinse de schimbările dramatice de regim, totul pe fondul unei