România se raliază tot mai mult la politicile Germaniei în UE. Iar răspunsul german nu se lasă aşteptat. Berlinul a decis deschiderea pieţei muncii pentru românii calificaţi şi şi-a schimbat atitudinea în problema Schengen.
Românii şi bulgarii absolvenţi de studii superioare vor putea lucra în Germania fără permis de muncă de la 1 ianuarie 2012 în domenii corespunzătoare calificării lor. La fel şi cei care vor fi formaţi profesional acolo, anunţă MAE roman. Nevoia stringentă a Germaniei de a recruta forţă de muncă înalt calificată pentru a-şi păstra creşterea economică actuală nu este o noutate. Doar că până acum se căutau spanioli, portughezi sau chiar indieni. Dictonul cu instalatorul polonez şi cu fluxul de imigranţi din Est care ar urma să inunde piaţa muncii germane luându-le pâinea nemţilor era refrenul cel mai des auzit. Până când prima liberalizare a pieţii muncii pentru est, intrată în vigoare la 1 mai, a a adus cu sine o mare surpriză: invazia esticilor nu mai are loc, pentru că aceştia s-au reorientat de mult către alte ţări precum Marea Britanie, SUA sau statele nordice.
Deci cum se explică faptul că germanii nu mai aşteaptă până la 1 ianuarie 2014, data-limită până la care mai pot fi menţinute restricţiile de acces al muncitorilor români şi bulgari pe piaţa muncii germane?
În cadrul vizitei sale la Berlin, preşedintele român Traian Băsescu îşi exprima susţinerea pentru soluţia propusă de Germania de a modifica Tratatul de la Lisabona în sensul unei supravegheri mai severe a deficitelor şi a datoriilor, a implicării Curţii de Justiţie în judecarea contravenienţilor. Iar cancelarul german lăuda programul de austeritate al guvernului român.
Nu întâmplător preşedintele Băsescu a vorbit despre faptul că România rămâne fidelă obiectivului de a adera la euro în 2015. „România, asta ne mai trebuia...un nou candidat la fali
