Ideea dezmembrării zonei euro era până nu demult un subiect tabu în mediile oficiale. Mai nou, euroscepticismul a luat amploare în Franţa, unul dintre statele fondatoare ale UE şi unul dintre susţinătorii euro.
"Chinurile" economiilor de la periferia zonei euro, inflexibilitatea statelor nordice, cu rating maxim şi divergenţele politice oferă motive suficiente pentru a lua această variantă în considerare, scrie Les Echos.
"Reformele şi planurile de salvare succesive pentru salvarea euro nu vor remedia criza datoriilor. Dacă nu vom ieşi din zona euro, ne vom confrunta cu un haos economic şi social", a afirmat preşedintele partidului francez de extremă dreapta Front National Marine Le Pen.
Peste o treime din francezi doresc ieşirea din zona euro, potrivit unui sondaj realizat săptămâna trecută de compania de cercetare Ipsos.
"În ultimă instanţă, statele pot să ia oricând hotărârea de a ieşi din zona euro, o libertate pe care o au deja", a afirmat premierul olandez Mark Rutte (foto text).
Economiştii avertizează însă că tocmai renunţarea la euro va avea consecinţe dezastruoase pentru gospodării şi companii deopotrivă. Reintroducerea francului francez va frâna substanţial creşterea economică, va reduce consumul şi puterea de cumpărare şi va duce la creşterea şomajului. Analiştii institutului francez de cercetare Montaigne estimează că ieşirea Franţei din zona euro va diminua avuţia naţională cu 6-19% în următorii zece ani. Fiecare angajat francez va pierde 9.000 de euro. Analiştii apreciază că pe termen lung se vor pierde peste un milion de locuri de muncă.
Investitorii vor fi tentaţi să-şi mute capitalurile în alte state din cauza costurilor suplimentare de tranzacţionare, iar agricultura va fi surclasată de cea din Spania şi Italia, mult mai competitive.
Noul franc francez se va deprecia cu 20% comparativ cu principale
