Lipsa unor decizii clare privind modul în care va fi rezolvată criza datoriilor suverane din euro-zonă, după întâlnirea liderilor statelor din UE de la finele săptămânii trecute, a continuat să preseze asupra euro, implicit asupra monedelor emergente. După o tentativă de scădere spre 4,33 lei, euro revenea ieri la 4,35 cursul mediu urcând de la 4,3409 la 4,3497 lei. Piaţa a fost, la fel ca în ultimele şedinţe, foarte calmă, cu volume reduse, tranzacţiile de ieri realizându-se în jurul pragului de 4,35 lei cotaţiile de la ora 14:00 fiind de 4,35 – 4,3550 lei.

Presiunea pusă pe euro a determinat creşterea dolarului de la 32690 la 3,2955 lei, francul elveţian apreciindu-se de la 3,5190 la 3,5233 lei. Până la finele anului este de aşteptat ca euro să „îngheţe” la nivelul de 4,35 lei. Trezoreria ar putea să vândă din valuta pe care o deţine, având în vedere costurile care se menţin ridicate ale împrumuturilor realizate pe piaţa locală, în contextul în care băncile europene îşi reduc semnificativ expunerile din Europa de Est. La licitaţia cu scadenţa la un an de luni, Finanţele s-au împrumutat la un randament mediu de 6,60%, faţă de 6% cât este dobânda de politică monetară a BNR. Moneda poloneză continua şi ieri să se deprecieze faţă de euro, urcând la 4,541 – 4,563 zloţi, în timp ce moneda maghiară era mai stabilă, la 304,1 – 4062 forinţi. Pieţele internaţionale erau marcate şi ieri de anunţurile Standard & Poor’s, Fitch şi Moody’s referitoare la posibila retrogadere a ratingurilor statelor din euro-zonă. Aceasta a provocat o scădere a euro până la 1,3162 dolari, pentru ca apoi acesta să revină peste 1,32 (maxim 1,3236) după ce indicele calculat de Institutul ZEW privind sentimentul de încredere din economia germană a înregistrat o creştere de 1,4 puncte, după 9 luni de scădere. În piaţa la termen de la Sibiu euro se tranzacţiona pentru martie la 1,319 – 1,3251