Când este vorba de gestionarea crizei datoriilor suverane, Olanda susține politicile germane.
„Olandezii sunt, deseori un sprijin pentru Germania și, în consecință, joacă un rol mult mai important decât ar fi justificat de puterea lor economică”, a declarat Sylvester Eijffinger, profesor de economie financiară la Universitatea din Tilburg. Acest fapt este un lucru bun pentru Germania pentru că „aceasta nu dorește să fie acuzată de politici unilaterale”, a declarat acesta, citat de Bloomberg.
Soluție internațională pentru criza regională
Pe măsură ce liderii europeni s-au chinuit, timp de doi ani, să îmblânzească criza financiară, guvernul olandez a adoptat politici similare cu cele ale Germaniei, inițiind măsuri de austeritate și susținând independența băncii centrale și subliniind, astfel, diferențele marcante dintre soluțiile adoptate de nordul și sudul Europei.
În februarie 2010, Jan Peter Balkenende, i-a sugerat Angelei Merkel, cancelarul Germaniei, implicarea Fondului Monetar Internațional în sprijinirea fondurilor de salvare a Greciei. Propunerea a fost respinsă de Nicolas Sarkozy, președintele Franței, care a argumentat că aceasta ar arăta că UE nu este în stare să-și gestioneze propria criză. Doar o lună mai târziu, liderii UE au apelat la FMI pentru ajutor.
„Olanda a fost mult mai dispusă să apeleze la sprijinul FMI decât a fost Germania”, a declarat Adriaan Schout, șeful programului de studii europene la Institutul de Relații Internaționale Clingendael din Haga. Guvernul olandez a cerut implicarea FMI și a regulilor sale stricte pentru a asigura respectarea acordului de către Grecia.
Exporturile către Germania
Olanda, a cincea economie ca mărime din zona euro, a exportat mărfuri în valoare de 90 de miliarde de euro în Germania în 2010, această sumă reprezentând aproape un sfert din totalul exporturilor sale, co
