Ustensile de laborator de la începutul secolului XX, organe bolnave şi dispozitive primitive sunt doar câteva dintre exponatele păstrate la Spitalul de Psihiatrie.
Două aparate de electroşocuri care se foloseau pentru a disciplina bolnavii, o etuvă în care se steriliza instrumentarul medical, creierul unei paciente care suferea de hidrocefalie, boală ce se manifestă prin inundarea creierului cu apă, un altul al unei persoane care suferea de anevrism şi creierul, rinichiul şi ficatul unei persoane diagnosticate cu metastaze cerebrale. Acestea sunt câteva dintre exponatele care arată istoria medicinei ieşene. Din 2005 până în 2009 au fost expuse într-un muzeu dedicat aproape în exclusivitate studenţilor medicinişti.
Acum sunt pline de praf şi ţinute în cutii de carton pentru că muzeul a devenit salon pentru pacienţi. „În urmă cu aproximativ doi ani s-au început lucrările de reabilitare a unui pavilion şi am fost nevoiţi să-i mutăm pe bolnavi aici. Imediat cum se termină lucrările vom reface muzeul. Exponatele au fost mai mult vizitate în scop didactic de către studenţi, dar şi bolnavii le-au mai putut studia", spune profesorul Călin Scripcaru, managerul Spitalului de Psihiatrie Socola Iaşi.
Creierele-bolnave, impresionante
„Atracţia" principală o reprezintă organele unor foşti pacienţi, care au călcat pragul spitalului în urmă cu mai bine de patru decenii. Printre acestea este şi creierul pacientei Maria Gîfei, diagnosticată cu hodrocefalie, afecţiune caracterizată prin acumularea excesivă de lichid cefalorahidian în membranele creierului, a cărei necropsie a fost realizată pe 22 februarie 1967, când avea doar 20 de ani. „Creierul este foarte reprezentativ pentru această afecţiune. Se vede foarte bine cum, în loc de membrană, are lichid. Nici nu avea săraca cum să discearnă ceva", spune asistenta-şefă Carmen Popa, angajata în grija
