Au trecut câteva zile de la încheierea ultimei întâlniri la nivel înalt din Uniunea Europeană dedicate crizei economice și de la inevitabila furtună mediatică ulterioară și, deși s-au clarificat o serie de necunoscute, au aparut multe altele. Comunicatul oficial din 9 Decembrie a confirmat tendința de a complementa uniunea monetară cu una fiscală și a adus o serie de precizări mecanismelor și hotărârilor deja luate. EFSF tranziționează la ESM cu un an mai devreme și dimensiunea maximă de €500 de miliarde va fi revizuită în martie 2012. Se acordă €200 de miliarde suplimentare pentru FMI, combinate cu îndemnul, nu foarte subtil, către restul lumii de a face contribuții similare. Se pun bazele unui acord fiscal care limitează deficitul structural la 0.5% din PIB pe an și care trebuie implementat la nivel de constituție sau similar, în toate țările membre și este verificat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În aceeași zi, deși momentul a trecut aproape neobservat, Croația a sărbătorit momentul istoric al semnării adeziunii la Uniunea Europeană începând cu 1 iulie 2013. Decizia cu privire la candidatura Serbiei a fost amânată până în martie 2012, spre dezamăgirea actualului guvern pro-european. În mod evident, apartenența la Uniunea Europeană, precum și reformele și disciplina implicite în procesul de adeziune sunt încă foarte populare în Balcani, ceea ce poate nu este suficient înțeles în partea vestică a continentului. Singura surpriză majoră a summit-ului a fost refuzul UK de a agrea cu acest pachet de măsuri, ceea ce a condus la decizia de implementare prin acorduri inter-guvernamentale, și nu la nivel de Tratat (care necesită unanimitatea tuturor celor 27 de membri ai UE).

Reacția BCE

Reacția așteptată cu cea mai mare înfrigurare de către piețele financiare a fost, neîndoios, cea a Băncii Centrale Europene. Noul Președinte, Mario Draghi, ne