Dincolo de frământările presei care trece printr-o dificilă perioadă de pierderi și regrupări, există și momente de glorie, când jurnaliștii recuperează încrederea în misiunea lor. După o campanile începută în luna noiembrie, Evenimentul zilei a reușit să obțină un dram de dreptate pentru o adolescentă de 17 ani dintr-un sat timișean violată repetat de propriul tată. Denunțat de fiică și de mătușa ei, Lucian Pop, un măcelar în vârstă de 37 ani cu antecedente penale pentru furt și tâlhărie, s-a bucurat de clemența unei procuroare din Timișoara care l-a lăsat în libertate din lipsa probelor, periclitând în schimb viața fetei și a mătușii ei. N-au contat în ochii procuroarei nici conduita violentă a tatălui incestuos, descrisă într-o lungă scrisoare de fată, nici faptul că acesta i-a făcut un copil unei alte minore pe care o agresa în mod curent, nici faptul că a picat testul detectorului de minciuni.
Cazul a scandalizat opinia publică. Mii de cititori și-au exprimat consternarea pe forumul EvZ sau pe site-urile televiziunilor și publicațiilor care au preluat subiectul, dar și pe Facebook, pe blogguri. Cum poate fi lăsat în libertate ”monstrul” în stare să își violeze fiica fără să aibă nici cea mai mică problemă morală sau pur și simplu instict patern? Au intrat în discutarea cazului și psihologii pentru a explica muțenia, paralizia minorei incapabilă inițial să reacționeze și să spună ce i se întâmplă. Ce fel de justiție este aceasta, cum își fac magistrații treaba, au întrebat jurnaliștii și publicul deopotrivă, atingând un punct sensibil al dezbaterii publice ?
Relațiile dintre presă și justiție au reclamat permanent principiul neamestecului. Presa să-și vadă de lungul nasului și să nu facă dreptate în locul instanței de judecată, să nu dea verdicte, să folosească prudent termenii de ”infractor”, ”vinovat”, ”criminal” etc. Cel mai bine, în opinia mag